Limite 2

O noapte la o oarecare camera de garda dintr-un oarecare spital mi-a creat o intreaga paleta de emotii si ganduri.
Durerea si frica din ochii oamenilor aflati acolo ca insotiori sau ca pacienti m-a facut sa imi imaginez starea de spirit pe care acei indivizi o aveau cu ceva ore , zile , luni , ani in urma.De unde au pornit si unde au ajuns.Viata este un sindrom cu un diagnostic schimbator.
M-a pus foarte tare pe ganduri imaginea batranului venit cu ambulanta si care statea de ceva timp pe holul spitalului pentru ca nu avea loc in camera de urgente.Era legat cu acele curele pentru a-l tine nemiscat dar el tot incerca intr-un fel sa isi aranjeze pantalonii care se rasucisera pe el.Nu era insotit de nimeni si pe chipul lui se citea o frica inspaimantatoare.O miscare necontrolata a ochilor larg deschisi si atintiti spre tavan era dovada cea mai buna a unei frici de moarte si de inconsient.
O alta batrana statea de trei ore pe un scaun asteptand sa se faca zi ca sa se duca acasa pentru ca ii era frica sa ia taxiul noaptea si cei de la spital nu au vrut sa o duca.Si ea era singura.Nu a vrut sa-l trezeasca pe fiul ei pentru ca a doua zi se ducea la serviciu.Cand am plecat nu am putut sa o las acolo.
Indiferenta unei doctore ce s-a reflectat asupra unei familii mi-a creat un sentiment de ura si de nevrozism.A dat vestea ,ca, mama copiilor care asteptau pe holul spitalului impreuna u tatal lor,nu isi va mai reveni. "Este ca si moarta." , le-a zis.In loc de un "Am facut tot ce s-a putut si inca mai incercam." ca-n filme.Asta e realitatea.
Este inuman sa te porti si sa le vorbesti asa unor oameni care sufera si mai ales unor copii.Inuman a fost tot ce am vazut in acea seara acolo.

Conciousness

"But why on earth," you may ask, "should it be necessary for man to achieve, by hook or by crook, a higher level of consciousness?" This is truly the crucial question, and I do not find the answer easy. Instead of a real answer I can only make a confession of faith: 1 believe that, after thousands and millions of years, someone had to realize that this wonderful world of mountains and oceans, suns and moons, galaxies and nebulae,plants and animals, exists. From a low hill in the Athi plains of East Africa I once watched the vast herds of wild animals grazing in soundless stillness, as they had done from time immemorial, touched only by the breath of a primeval world. I felt then as if I were the first man, the first creature, to know that all this is. The entire world round me was still in its primeval state; it did not know that it was. And then, in that one moment in which I came , the world sprang into being; without that moment it would never have been. All Nature seeks this goal and finds it fulfilled in man, but only in the most highly developed and most fully conscious man."

Jung

Observatii

Un alt mod destul de abstract de a ne masura puterea in propriul subconstient este prin observarea lucrurilor mai putin “vizibile” si mult mai putin comune.
Luam ca exemplu doi oameni care comenteaza o carte de filozofie ce ca orice carte de filozofie poate fi interpretata in foarte multe feluri.Cel ce vine cu idee mai nebuna , spectaculoasa si ciudata este deci un om mai sclipitor , mai puternic decat celalalt.Acest lucru este cel putin valabil in ochii celuilalt . Acest lucru este cel putin valabil in ochii celui avantajat , pe cand in ochii celuilalt se intampla undeva in subconstient caci in constientul lui neaga puterea celuilalt.Sa aiba oare constientul persoanei mai puternice un efect asupra subconstientului persoanei celeilalte ? Sa fie oare o energie negativa ce se poate transfera de la o persoana la alta? Sau doar o lupa a egourilor ? Eul persoanei puternice poate hrani sinele persoanei mai slabe cu o incarcatura pozitiva sau negativa .
Omul isi doreste in subconstientul lui sa fie cel mai bun dintre toti , de parca si-ar dori sa fie singur . Dar daca ar fi nu ar mai avea cine sa-i aprecieze calitatile si nici asa nu ar fi bine.
Trebunie sa ne acceptam aptitudinile intreptate catre o anumita sfera de activitate si sa stim ca nu putem aveam foarte multe sfere si toate la fel de grandioase.

Momente si sentimente 6

Singuratatea creeaza un stres mintal destul de grav si care te poate impinge catre nebunie intr-o clipa.Fara sa-ti dai seama frica de orice reflecta intr-un mod mai mult sau mai putin bizar frica de singuratate.Cateodata iti spui ca ai vrea sa fi singur dar din punctul meu de vedere aici intra din nou efectul de femeie grasa pentru ca atunci cand te trezesti singur esti in stare sa te apuci si de cea mai fragila creanga pentru a te ridica.De aici incep greselile.

Transformari

Nu iti vine sa crezi cum se schimba unii oameni,daca nu toti, atunci cand vine vorba de dragoste.Foarte multi dintre cei introvertiti devin deschisi si foarte romantici.Cel mai ciudat este cand observi asta la baieti.Nenea ala dur si care n-a varsat o lacrima in viata lui se plimba ca un catelus dupa prietena lui prin magazine.
Stau si incerc sa analizez viata.Sunt acum aici,masinile trec prin fata mea,persoana de langa mine vorbeste despre ceva si ma intreb care este rolul vietii umane.De ce existam?Exista oare un motiv?Sunt acum ,aici sunt eu....dar unde voi fi in curand?Exista oare viata? Ma pot schimba si pot fi cum vreau sau nu vreau.
Este totusi aceasta intrebare la care nu gasesc raspunsul si poate va dura o viata pana o voi face. DE CE EXISTAM AICI ACUM ?
Putina lume vorbeste despre asta.Sunt o mie de feluri de a exista.Transformarea psihicului tau apare atunci cand incepi sa privesti viata dintr-un alt unghi.Atunci cand preocuparile tale se focalizeaza intr-o directie noua.

Cerinte

Traim intr-o viata plina de cerinte.Tot timpul ni se cere si daca nu raspundem cerintelor nu avem.Raspundem tot prin cerinte.Daca atunci cand ne nastem nu ni se cere sa mancam nu supravietuim pentru ca noi nu stim ce avem de facut.Prin cerinte,deci,invatam,evoluam.NI se cere sa mergem la scoala,sa invatam,sa mergem la serviciu,sa castigam.Zi de zi ni se cere si cerem si noi la randul nostru.Se creaza ca un troc un pic mai subtil si care se petrece undeva in subconstientul nostru.Daca cerem si cel de langa noi nu face,chiar daca nu ii spunem el are o bila neagra in mintea noastra urmand ca nici noi sa nu respectam ceea ce ne va ruga persoana respectiva.
Ni se mai poate cere de exemplu ceva care pentru noi reprezinta o subestimare si astfel ne distruge stima de sine sau ni se poate cere ceva care sa ne imbunatateasca stima de sine,imaginea de sine si sa ne ajute foarte mult in dezvoltarea personalitatii si mai ales a unor aptitudini.
Nu ne putem deci lipsi de cerinte caci fara ele nu ne putem dezvolta si evolua facandu-ne loc in societate si in interiorul nostru.

Nebunia

Toti atat de naivi intr-o lume atat de nepregatita.Si cand zic nepregatita ma refer la incapabilitatea celor din jurul nostru de a manevra naivitatea celor care-i inconjoara.Astfel se nasc dezastrele.Naivitatea unui om se naste din lipsa de cunoastere.De aici si frica.Dar totusi un om naiv este fricos?Daca stau bine sa ma gandesc nu prea.Aici intra din nou in peisaj puterea impulsului.Face pentru ca nu cunoaste consecintele,sau,daca le cunoaste nu le percepe la adevarata intensitate. "Si ce daca ma arunc de pe pod in apa?"Ar putea naivitatea sa aiba totusi o legatura stransa cu nebunia?Sau noi definim nebunia ca orice lucru iesit din tiparul social?Clasificam un om ca a fi nebun cu o usurinta prea mare.De aceea defapt se nasc nebunii.Oamenilor le este frica sa se mai exprime pentru a nu fi considerati nebuni.Ne putand fi ceea ce sunt defapt ei in subconstient ajung sa stranga o multitudine de stari afective neexprimate printr-un limbaj specific si astfel stima lor de sine scade si tulburarile de personalitate iau nastere.Altii insa,cu o tarie de caracter mai puternica,reusesc sa isi sustina idealurile cu argumente refuzand sa creada ca sunt nebuni.Altora nu le pasa.Dar si celor care nu le pasa vor deveni nebuni intr-un final.Asta s-ar putea intampla din cauza puterii psihologice ale multimii.Daca oglinda ta in mai multe persoane reflecta nebunia,atunci te-ai putea trezi chiar crezand ca esti nebun.Nebunia ar trebui sa fie acceptata ca o parte a temperamentului uman.