Momente si sentimente 9

Sunt multe lucruri greu de inteles in lume , insa , unul singur ma atrage in mod special. Sentimentele oamenilor pentru cei din jur atat de complexe. Un econimist ar zice ca toate relatiile sunt bazate pe interese de natura sociala sau materiala. Eu nu cred asta. Sentimentele sunt facute pentru a hrani sufletul prin amploarea lor. Nu se pot defini , nu se pot operationaliza si nu se pot categoriza. Ele exista. Odata ce apar nu mai dispar daca sunt cu adevarat sentimente profunde.Ele ard in fundal ca o lumanare cand cu mai multa forta cand mai incet ,dar nu se stinge decat cand ajunge la sfarsitul vietii si in urma ei ramane doar un fum.
Voi incerca sa inchei anul cu paleta mea de sentimente care creeaza cele mai speciale momente.

O lume scrisa c-un stilou

Uneori as vrea sa zbor
Ca un inger pe un nor
Sa plutesc incet spre soare
Sa ma pierd usor in zare.

Voi asculta un cantec dulce
Si-o pasare care va plange
Voi vedea o papadie
Lepadandu-se de haina argintie.

Voi plange si eu
Odata la randul meu
Vazand un lac pustiu
Parasit de-un farmec azuriu.

Ma voi trezi in cartile mele
Oricat as vrea ca ele
Sa se transforme din nou
Intr-o lume scrisa c-un stilou.

Septembrie 2000

^^^

Stau pe o banca in parc. Citesc un roman cu tendinte filozofice care ma absoarbe total. Diferitele fire ale povestii ma atrag atat de mult incat intreaga lume se dizolva usor.Are un puternic efect hipnotizant asupra mea.
'Ai o tigara ? '
Nu aud.
'Hei , ai o tigara ? '
O fata slabuta , se aseaza langa mine . Ii intorc bruc si scurt privirea.
'Nu fumez. '
Nu pleaca . Sta acolo , distrugandu-mi sfera placuta in centru careia eram.
'M-a parasit . '
Vocea ei imi tiuie in ureche atat de tare incat inchid agresiv cartea si ma uit la ea deranjata. Are ochii in lacrimi lucru care imi imoaie un pc rautatea evidenta. Imi dau seama ca si universul din jurul ei s-a topit , insa nu usor si lin cum se topise al meu , ci brusc , agresiv. Aleg totusi sa nu-i raspund. Ridic capul si privesc pentru prima oara in jurul meu . Imi dau seama ca este toamna. Frunzele moarte cazute pe alee mai danseaza o ultima data ridicandu-se de la sor pret de o clipa. Ea nu mai zice nimic. Este si ea o frunza moarta. Poate eu ii sunt vantul care trebuie sa o mai ridice odata de la sol. Intorc privirea spre ea dar cuvintele nu vor sa iasa. Ea observa.
'Nu trebuie sa zici nimic . Poate ma crezi nebuna , Nu e genul meu sa ac asta . M-a lasat singura aici si pur si simplu nu stiam pe unde sa o mai iau.'
Ma uit din nou la frunzele imprastiate pe jos exact ca ideile din capul meu. Nu stiu ce sa-i zic. Tac.
Ea isi arunca capul in palme.
'Ce ma pot face eu fata el ? Este parte din viata mea.Este chiar viata mea.Nu pot trai fara el. '
Ridica capul din palme si se uita la mine in cautarea unui raspuns. Sub efectul impulsului intorc capul si ma uit din nou la frunze.
'Probabil ca ti se pare ca sunt o lasa , ca nu imi pot lua viata in piept , ca nu sunt o persoana puternica... '
Eu intorc rapid capul si o provesc fix in ochi , vrand sa spun ceva . Acum chiar stiu ce sa spun. Ea insa mi-o ia inainte.
'Da, ai dreptate. E ciudat , nu ? Cum am putut sa uit faptul ca am avut o viata si inainte de el . Acum persoana care sta pe un piedestal este el , iar eu sunt undeva in fata lui la un nivel mult mai jos. Sunt o umbra. Eu nici nu m-am straduit sa il dau jos de acolo . A coborat singur , iar , mie acum nu imi este decat frica sa urc pe acel piedestal initial al meu. Normal ca nu vad lumea si viata de aici de jos. De acolo vederea ar fi mult mai ampla si as putea intelege viata din nou. Sunt libera sa vad din nou. '
Tristetea din ochi i-a disparut . In locul ei s0a instalat o fericite infantila dar si nebunia. Ma uit la ea si ating fara sa vreau coperta cartii.
'Iti multumesc . Nu puteam sa intalnesc o persoana mai intelegatoare ca tine. '
Se ridica si pleaca pe aleea plina de frunze. In urma ei frunzele dnaseaza. Nu se uita inapoi. Si-a lasat vechea viata in spate facand loc uneia noua.
Imi iau cartea si citesc din nou.

*_*

Un mesaj sters de timp...
Plin de praf. Un mesaj in care cuvinetele plutesc asmestecate deasupra timpului ce trece nemilos. Cuvinetele care candva lipsite de sens acum l-au capatat devenind cuvinte pline de intelepciune .Misterul unui mesaj a lasat in urma lui un vid. Cuvantul a capatat sens.
Acest mesaj aduce cu el un pachet de amintiri pline de praf. Amintirea ce ajunge sufletul meu.

Viata?

Aceleasi si acelasi lucruri ce se repeta zi de zi de noapte de noapte si iar de zi si zi. Chiar nu mai exista “nimc nou” , chiar s-a secat viata de posibilitati ? Viata? Este defecitva de plural , nu v-ati prins pana acum ? De ce sa nu o folosim ca pe un aparat de fotografiat de unica folosinta? Sa ne concentram cand facem fiecare poza pentru ca stim ca este un numar limitat si cand va ajunge la zero carcasa aparatului va disparea , in urma ei ramanand doar pozele , doar ceea ce aparatul a realizat. De ce sa nu incercam sa facem fiecare moment cat mai perfect si mai diferit de cel anterior ?Pentru ca asa e omul. Din pacate nu poate lasa la o parte grijile si stresul cotidian si sa traiasca in adevaratul sens al cuvantului . Omului nu ii este niciodata de ajuns “averea” pe care o detine. Omul nu este niciodata multumit cu statutul lui , nu este multumit de corpul lui , nu este multumit de oamenii din jurul lui si oamenii din jurul lui nu sunt multumiti de el etc. Cand vine partea grea in viata nu ne ramane decat sa ne gandim la viata si atat ; la faptul ca in urmatoarea secunda mai tragi o gura de aer , mai clipesti o data si nu la ceea ce a fost sau ceea ce va fi . Si asta , cred eu este cel mai greu lucru pe care i-l poti cere unui om.

Momente si sentimente 8

Cu cat zbori mai sus cu atat caderea este mai puternica.
Splendoarea si bucuria unor momente care sunt poate cu adevarat unice in viata poate fi pur si simplu daramata intr-o secunda printr-o singura insiruire de cateva cuvinte. Viata e facuta din bucati de sticla * e fragila * care lipite intr-o armonie perfecta creeaza o unitate a carui frumusete *cel putin asa ar trebui * nu poate fi descrisa in cuvinte.
Sticla e de culoare alba *e pura * , insa , printre bucatelele acelea albe mai apare si unul negru sau gri. In acel moment ne aflam la o rascruce unde marea intrebare este : “ Lasam toate celelate bucatelele de sticla albe sa fie colorate in negru sau gri de o singura bucatica ? “
Raspunsul la aceasta intrebare nu il putem da niciodata pentru ca tot timpul faptele conteaza. De cele mai multe ori tot cerul ni se innoreaza din cauza unui nor mic ce pluteste fix deasupra capului nostru si ne acapareaza vederea...din cauza acestui mic nor negru nu mai putem vedea restul cerului senin. Tot ce trebuie sa facem e un pas la stanga sau la dreapta si vom avea iar cerul senin deasupra capului . Dar poate acel pas fi facut de toata lumea ?... da? nu ?... Avem oare vointa sa ne indepartam de rau si sa vedem tot ceea ce e bun in jurul nostru sau asta ar fi o dovada de superficialitate din partea noastra ?

5

"Ceea ce ne incita sa-i privim pe filozofi pe jumatate neincrezator, pe jumatate batjocoritor este nu intr-atat faptul ca descoperim fara incetare gradul lor de inocenta, - ca vedem cat des si cat de lesne se inseala si se ratacesc, pe scurt, copilaria si puerilitatea lor, - cat pentru a vedea cu cata lipsa de sinceritate dezlantuie o mare zarva virtuoasa de intdata ce se atinge , chiar de departe , problema verdicitatii lor. Ei se prefac cu totii ca si-au descoperit si obtinut opiniile prin exercitarea spontana a unei dialectivi inghetate , pure si divin-nepasatoare ( spre deosebire de misticii de tot felul care , mai cinstiti si mai neciopliti , vorbesc de “inspiratia” lor - ) : in vreme ce este vorba , in fond , de o afirmatie arbritara , de un capriciu , de o “intuitie “ , si , cel mai ades , de o apriga dorinta filtrata si spiritualizata pe care o apara prin pretexte nascocite ulterior : - ei sunt cu totii niste avocati si ades chiar aparatori sireti ai prejudecatilor lor botezate de ei “adevaruri” , - ei sunt foarte departe de acel curaj al constiintei care isi marturiseste siesi minciuna , fie pentru a pune in garda un dusman sau un prieten,fie din exuberanta sau pentru a se ironiza pe sine ."

Violence 2

These two nations that have embraced the world with their unique yet separate power have been fighting over a concept with a total lack of understanding that destroyed the life of innocent members coming from both sides. In this play that has numerous acts by now, actors are men who play the role of convinced warriors with a fixed target that is full of meanings and that they surely want to achieve no matter their lives , no matter the life of their families. Behind the scene hides another story. In this story the actors are men who wish that this Shakespearean tragedy was over so they can come back to their sane lives . Men , who can barely remember what they are fighting for or even if there is worth the fight , worth the killing . Behind the scene one nation shakes hand with another nation starting to achieve greater things then revenge for when the curtain falls there's nothing else any of us can do.

Titul

Fiecare isi gaseste definitia lui proprie a dragostei. Eu vad dragoste atunci cand pe marginea unei prapastii atarna EA sau EL pe o parte si pe cealalta parte orice altceva ce cu timpul se schimba sau poate varia de la un simplu meci de fotbal la priteni si mai tarziu cariera ajungi sa alegi intodeauna si fara regrete pe EA sau EL. Dragostea este un sacrificiu ,dar , un sacrificiu care iti aduce bucurie... In timp locul dragostei pentru EA sau EL va fi luat de catre ceva mult mai pur si mai gingas si doar atunci va merita sa stea pe partea mai putin favorabila. Este oaare cineva gata sa sacrifice tot fara sa aiba vreun interes personal ? Lumea noastra se prafuieste pe zi ce trece si o astfel de puritate spirituala va fi gasita din ce in ce mai greu...atat de greu incat la un moment dat te gandesti ca o cauti in zadar si ca defapt nici nu mai merita sa o cauti pentru ca in timp ce faci asta viata trece pe langa tine. Trebuie sa invatam sa cautam perfectiunea lucrurilor imperfecte sau in timp ce vom cauta altceva viata va fi cea care trece pe langa noi.

Uman

Omul nu a considerat niciodata ca a avut cat trebuie.Tot timpul si-a dorit mai mult. Tot timpul s-a considerat sarac , dar s-a gandit vreodata ca poate asta este ceea ce merita si ca saracia lui materiala duce la un alt tip de bogatie sau nici un alt tip de bogatie nu ii este de ajuns , dorinta lui fiind sa maximizeze tot.
Nevoia asta permanenta de ascensiune a distrus personalitati multe si a blocat oarecm progresul umanitatii. Nevoia de a ne dovedi noua cat de tari si buni suntem fata de restul lumii nu va face altceva decat sa ne bage mai adanc in noroi. Pacat , fiinta umana este capabila de lucruri mai valoroase.

Ingerasii chiar exista

Fiecare are ingerasul lui care ii este tot timpul alaturi ... Ingerasul meu e super tare !

Violence

"My dearest ,

I've missed you very much since that last night we were together.I hold that night especially in my memories for years to come .I've been turning it over and over in my mind lately. I've read your letter through at least four times and I'll probably read it more times before I'm through . I've been sitting here , looking at your picture getting more homesick every minute . I've wanted that picture more then everything I know of except of course...you , yourself . I keep thinking of you darling , keep wishing I could be home with you .I want to leave in the worst possible ways so I can come home to see you , but , things don't look so good on that subject . This war spoiled a lot of things for everyone I guess. I've never been so lonesome in my life as I am right now. I'm completely lost without you darling . I've never realized that I could miss anyone person so much . I just hope it won't be much longer until I am able to be with you again and live a sane and normal life ."

Lipsa

Natura umana nu ne lasa sa razbim lipsa unui feedback . Am zis ca dragostea nu cere , ci egoul . Aceastea sunt insa combinate . Fara aceasta combinatie nu putem supravietui in societate. Daca oferim fara a primi ceva in schimb apare fustrarea si chiar inhibarea . Nu vom mai oferi asa usor , nu ne vom mai implica . Dar ce se intampla daca astfel de momente apar de multe ori in viata ? Nu vom mai fi capabili sa legam o relatie sau sa iubim ? Se va gasi oare cneva ca sa se ofere multa rabdare pentru a ne putea integra ?
In acest cadru mai poate intra si ambitia ; ambitia de a dovedi ca noi suntem buni , ca suntem speciali si ca meritam sa ni se ofere tot ce e mai bun.
Ajungi sa te simti exact ca un om dezbracat si aruncat in mijlocul strazii stiind ca trecatorii nu vor observs ceva special la tine . Nu mai ai chef de nimic cand nevoia de apartenenta nu iti este satisfacuta .
Ajungi sa sti ca meriti mi mult dar totusi nu te poti desprinde de ceea ce ai in prezent. Nimic din jur nu te mai statisface atunci cand tu astepti un singur lucru.
Se intmapla zi de zi in cotidianul fiecaruia si la orice varsta. Pana si copii mici simt nevoiea de siguranta si afectiunea parintilor , nu -si doresc nimic altceva. Acest comportament primar se poate prea bine manifesta si la o persona ajunsa la maturitate.
NICIODATA NU RENUNTA LA SUFLETUL TAU PENTRU CA ESTE TOT CEEA CE AI SI VEI AVEA VREODATA.

Momente si sentimente 7

Apar momente cand incerci sa faci totul sa mearga ,insa iti dai seama ca esti singurul care incerci.Te simti ca un prost si renunti in curand.Dar ce se intampla cu mottourile de genul , “speranta moare ultima” ? Speri ca totul va fi bine asa ca incerci si faci si asa si pe dincolo dar vezi ca nu merge.Este renuntarea o tema asa de tabu ? Este chiar o tragedie sa renunti ? Este chiar asa o tragedie sa pierzi lucrul sau persoana la care ti cel mai mult ? Punandu-mi intrebari de acest gen realizez ca nu imi dau seama de intensitatea sentimentelor mele . Raspunsurile la aceste intrebari variaza pe toata perioada zilei .O persoana nu ar trebui sa ceara atunci cand iubeste , caci dragostea nu cere . Ego-ul cere. Cere de fiecare data un feedback . Dragostea trebuie sa o daruiesti chiar daca nu primesti inapoi. Poti sa renunti iubind sau poti sa stai langa o stana de piatra tot iubind si sperand la o zi mai buna cu toate ca in subconstient sti ca nu va mai veni.Poate nu trebuie sa fi un erou. Si te mai gadesti ..... “pai si eu ce fac ? “ . Hm....traiesti ! Sti , dupa acest abur de dragoste exista si o viata care nu prea asteapta ca tu sa te gandesti sa o traiesti . Viata nu sta pe loc , este in continua miscare . Un pas ritmic si calculat . Nu trebuie sa ne fie frica de singuratate , si , nici de noutate pentru ca sunt lucruri si persoane care ar putea accepta intr-un mod mai convenabil afectiunea si dragostea noastra. Dragostea nu trebuie sa o luam si sa plecam cu ea.Dragostea o impartim . Daca plec las si acolo o bucata din dragostea mea , caci dragostea are resurse nelimitate si se poate manifesta pentru o paleta intreaga de lucruri si in multe feluri. Niciodata nu se renunta in totalitate . Nu trebuie sa uitam ca noi suntem personajele principale in propria noastra piesa.

At the end of the day

At the end of the day
I still lay alone in my bed
At the end of the day
When all the laughter , noise is gone
I lay in my still empty bed.
My thoughts to you and me
To them and he
To love and war
to faces unknown
Of those who may come
Of those who may go
Exactly like you
Exactly like me.

At the end of the day
I still lay alone in my bed
At the end of the day
When all the fuss is gone
When all of it is done
Closer to another day you feel
Dreams spinning in my head like a mill
Dreams of you and of me
(I feel cold and you can see)
At the end of the day
My souls is like a bay
Full of love...
For when i turn my head
I can feel your breath playing with my skin
(You are lost in your dreams)
At the end of the day
I still lay alone in my bed
At the end of the day
When all of it is gone
There's only you and me
As it may be.